Mai fac un pas in vant,cand ochii mi-au apus,printre drumuri sinuoase,pustiite si cu privirea stearsa,vantu-mi povesteste calm,cu miscari lente,despre tot,despre nimic.Iar eu simt cum strivesc sub talpa albicioasa frunze sfioase,inecate,parfum strident de ploaie diluata. si imi mai cade o lacrima.. in bataia vantului. si vine , si abereaza .Si imi vorbeste despre tot, despre orice, despre nimic. si imi place..si il ias.. si ll ascult . si l-as asculta incontinuu daca as stii ca nu o sa ma lase intr-o balta de sange langa umbra lunii . Da nu stiu, asa ca il ascult, il ascult acum . si las lacrima sa imi cada in neputinta.. pentru ca atunci cand nu o sa mai am lacrimi... o sa ma ridic din negura intunericului ce ma adus aici si o sa las sa treaca totul peste mine.
Si atunci sa nu stea nimeni in calea luminii care a adus camera la fericire .
"Mestecam incontinuu,atingand cu varful limbii amintiri,emotii,suferinte.
Nu ma saturasem sa zbor.
Ma saturasem sa zbor...singura!"
si eu ma saturasem sa zbor singura ..
RăspundețiȘtergeremda.
ȘtergereNu esti singura Lulucita.Niciodata nu vei fi.Promit.
RăspundețiȘtergere.......te iubesc, andrada .
Ștergere